Prima rectificare a bugetului și pregătirea energiei pentru iarnă

În câteva cuvinte. Știri în română simplă. Astăzi este sâmbătă, treizeci și unu octombrie. Iată cele mai importante știri. La treizeci octombrie, Guvernul a aprobat prima rectificare a bugetului din 2026. A mutat bani către sănătate, pensii, servicii publice și bugete locale, pentru obligațiile urgente de la sfârșitul anului. Bugetul asigurărilor de sănătate primește încă 3,22 miliarde de lei. Alte aproximativ 3,9 miliarde de lei, deja prevăzute în buget, pot fi folosite acum. Suma pentru plata pensiilor crește cu 3,47 miliarde de lei, iar bugetele locale primesc în plus 2,81 miliarde de lei. După primele nouă luni, deficitul bugetar era de 3,81 la sută din PIB. Ținta oficială pentru întregul an rămâne la 6,2 la sută din PIB, dar respectarea ei depinde de veniturile și cheltuielile de până la sfârșitul anului. Ministrul Finanțelor spune că această țintă este importantă pentru ratingul de țară și pentru accesul României la finanțare externă. Guvernul pregătește o a doua rectificare până la treizeci noiembrie. Ministerul Sănătății spune că banii aprobați acum nu acoperă toate plățile restante și estimează că vor mai fi necesare 4,7 miliarde de lei pentru concediile medicale. Guvernul a aprobat măsuri pentru cumpărarea combustibilului necesar termoficării și a creat Comandamentul energetic de iarnă. Autoritățile locale care își pot plăti datoriile pot garanta creditele firmelor de termoficare până la treizeci și unu martie 2027. Pentru localitățile fără acces real la credite bancare, Ministerul Finanțelor poate acorda împrumuturi din venituri obținute prin privatizare. Limita totală este de 300 de milioane de lei, iar cererile pot fi depuse până la treizeci și unu decembrie 2026. Comandamentul va urmări sistemele naționale de electricitate și gaze între întâi noiembrie 2026 și treizeci și unu martie 2027. Măsurile vin pe fondul presiunilor asupra bugetelor locale, al secetei hidrologice și al riscului de vreme extremă. Ele pot reduce riscul întreruperii încălzirii și energiei în perioadele cu ger, dar rezultatele vor depinde de stocuri, vreme și capacitatea de producție. Guvernul a prelungit și verificarea, aprobarea și plata cererilor de transfer din PNRR până la treizeci noiembrie 2026. Nu se știe câte autorități locale vor cere finanțare și ce sume vor folosi. Eurostat a publicat la treizeci octombrie date despre prețurile energiei din primul semestru al anului 2026. Electricitatea pentru gospodăriile din România s-a scumpit cu 51,6 la sută față de primul semestru din 2025. A fost cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, deși media prețului electricității în Uniunea Europeană a scăzut față de semestrul anterior. Raportat la puterea de cumpărare, România a avut și cel mai mare preț din Uniune: 46,9 PPS pentru 100 de kilowați-oră. Prețul gazelor a crescut cu 9,3 la sută, tot cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat citate de Digi24. Aceste scumpiri pot pune în continuare presiune pe bugetele familiilor. Procentele arată însă schimbarea prețurilor medii, nu a facturii fiecărei gospodării. Sursele nu prezintă o singură cauză pentru creșterile din România. La treizeci octombrie, președintele Nicușor Dan a cerut Parlamentului să analizeze din nou legea despre performanța energetică a blocurilor. El cere eliminarea unei excepții introduse de Camera Deputaților. Aceasta ar permite, timp de doi ani, ajutoare pentru cazane individuale pe combustibili fosili, în clădiri legate la puncte termice cu mai puțin de 50 de utilizatori. Președintele spune că excepția nu are bază în Directiva Uniunii Europene 2024/1275. În opinia sa, regula ar putea muta bani de la eficiența energetică și de la soluții cu mai puține emisii. Curtea Constituțională respinsese anterior obiecția împotriva legii, dar președintele putea cere reexaminarea. Legea nu poate fi încă promulgată. Nu se știe când va avea loc noua analiză și ce formă finală va aproba Parlamentul. Riscul unei noi proceduri europene depinde de evaluarea Comisiei Europene și de forma finală a legii. Rata șomajului din România a scăzut ușor în septembrie, potrivit datelor publicate de INS la treizeci octombrie. Rata ajustată în funcție de sezon a fost de 6,3 la sută, față de 6,4 la sută în august. Numărul șomerilor cu vârste între 15 și 74 de ani a fost estimat la 517.100. Sunt cu 6.300 mai puțini decât în august, dar cu peste 26.000 mai mulți decât în septembrie 2025. Situația rămâne dificilă pentru tineri. În perioada aprilie-iunie 2026, rata șomajului pentru persoanele între 15 și 24 de ani a fost de 30,8 la sută. Această rată este pentru întregul trimestru și nu descrie separat luna septembrie. INS poate modifica estimările lunare. Ați ascultat În câteva cuvinte. Vă mulțumim pentru atenție. Ne auzim la următorul episod.