Pensii și salariul minim și achiziția militară România–Moldova

În câteva cuvinte. Știri în română simplă. Astăzi este marți, trei noiembrie. Iată cele mai importante știri. Premierul Luca Niculescu s-a întâlnit pe doi noiembrie cu liderii celor cinci mari confederații sindicale. Guvernul și sindicatele au început negocierile despre creșterea pensiilor, salariul minim și noua lege unică a salariilor angajaților de la stat. Premierul a spus că susține creșterea pensiilor, reducerea birocrației și continuarea discuțiilor. Consiliul Național Tripartit urmează să fie convocat pentru negocierea salariului minim. Sindicatele vor ca legea salariilor să fie gata în aprilie sau mai 2027 și să fie aplicată treptat, de la întâi iulie 2027. Guvernul nu a acceptat încă acest calendar. Nu au fost aprobate sume sau termene. Valoarea salariului minim pentru 2027 și procentul de creștere a pensiilor nu sunt cunoscute. Blocul Național Sindical a anunțat că ar putea organiza proteste dacă salariul minim nu va crește. La Palatul Victoria au fost semnate, pe doi noiembrie 2026, documentele pentru o achiziție comună de vehicule militare prin programul european SAFE. Ministerele Apărării din România și Republica Moldova au devenit partenere, iar Republica Moldova a contractat 62 de autocamioane IVECO, în trei variante. Acesta este primul program comun al celor două țări pentru cumpărarea de echipamente militare. Proiectul face parte din planul românesc de investiții finanțat prin SAFE. Acordul-cadru din România, semnat în 2019, include 2.909 vehicule IVECO. Până la 30 octombrie 2026, Armata României primise 2.039 dintre ele. Compania IDV Defence Vehicles urmează să producă și să livreze cele 62 de vehicule pentru Republica Moldova. Producția, instalarea echipamentelor și testarea finală sunt planificate la fabrica din județul Dâmbovița. Potrivit Guvernului, programul poate ajuta cele două armate să lucreze mai bine împreună și poate aduce investiții și locuri de muncă în industria românească de apărare. Valoarea contractului și datele livrărilor nu au fost anunțate. Nu se știe nici câte locuri de muncă vor fi create și care va fi valoarea investițiilor. ANM a emis șase avertizări de vreme rea pentru sudul și estul României. În județul Constanța este cod portocaliu de ploi puternice până la trei noiembrie, ora zece. Sunt așteptate cantități între 40 și 60 de litri pe metru pătrat și, în unele locuri, între 80 și 90 de litri pe metru pătrat. Coduri galbene de ploi, ninsori și vânt sunt valabile în mai multe județe, în București și la munte. Până luni seara, în Capitală, ISU a raportat 43 de copaci căzuți și 30 de mașini avariate. Sursele consultate nu au raportat victime. Vântul poate ajunge la viteze între 50 și 70 de kilometri pe oră, iar la munte sunt anunțate ninsoare și viscol. Potrivit ANM, vremea poate afecta transportul și activitățile în aer liber. Alte avertizări de ploi și vânt sunt programate până la patru noiembrie, ora zece, iar informarea generală rămâne valabilă până la ora douăzeci. Zonele și durata avertizărilor se pot schimba. Cantitățile reale de precipitații și valoarea totală a pagubelor nu erau încă disponibile. România are nevoie de aproximativ 278,5 miliarde de lei pentru finanțare în 2026, potrivit lui Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR. Aproximativ 127 de miliarde de lei sunt pentru deficit, iar circa 150 de miliarde sunt necesare pentru plata datoriilor ajunse la termen, prin noi împrumuturi. Guvernul păstrează ținta de deficit la 6,2 la sută din PIB. Popa a spus că refinanțarea datoriei este o „prioritate zero” și a cerut cheltuieli moderate pentru pensii, salarii și alte părți ale bugetului din 2027. Problemele de refinanțare ar putea crește costul împrumuturilor și presiunea asupra bugetului, dar acest risc nu este sigur. Costul final va depinde de situația pieței și de folosirea bugetului până la sfârșitul anului. Senatul a adoptat un proiect care permite Directoratului Național de Securitate Cibernetică, DNSC, să organizeze programe pentru găsirea și raportarea problemelor de securitate din sistemele instituțiilor publice. Proiectul a primit 94 de voturi pentru, două împotrivă și două abțineri. Persoanele care raportează probleme confirmate pot primi recompense. Măsura completează regulile naționale pentru securitatea rețelelor și a sistemelor informatice civile. Dacă va deveni lege, programul ar putea ajuta la găsirea mai rapidă a problemelor și la protejarea serviciilor digitale publice. Procedura nu s-a încheiat. Camera Deputaților va lua decizia finală și poate schimba sau respinge proiectul. Valoarea recompenselor, sursa exactă a banilor și regulile de aplicare nu sunt încă precizate. Parchetul General și Poliția Română au început o nouă etapă a Operațiunii JUPITER. Polițiștii și procurorii au făcut 202 percheziții în București și în mai multe județe. Acțiunea cuprinde dosare diferite despre evaziune fiscală, contrabandă, spălarea banilor, fraude, fapte din domeniul pădurilor, arme, explozivi, deșeuri și infracțiuni împotriva minorilor. Persoanele identificate urmau să fie duse la audieri. Anchetatorii încearcă să recupereze pagubele și să blocheze folosirea unor bunuri. Procurorii vor decide separat ce măsuri legale sunt necesare în fiecare dosar, în funcție de probe. Autoritățile nu au publicat încă un bilanț complet despre rețineri, numărul persoanelor cercetate și valoarea totală a pagubelor. Perchezițiile și acuzațiile cercetate nu dovedesc vinovăția persoanelor vizate. Ați ascultat În câteva cuvinte. Vă mulțumim pentru atenție. Ne auzim la următorul episod.